Din istoricul localității Petelea

a) Vechimea așezării

 Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe teritoriul localitații au fost scoase la suprafață vestigii arheologice, monede și tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit întâmplător în 1869, într-un ogor, de către un țăran, un tezaur format din 200 piese, din care 198 monede dacice schyphate, încadrate de arheologi în grupa III-a monedelor dacice "tip Petelea", precum și două tetradrahme ale Macedoniei Prima. Monedele din tezaur, emise în jurul sec. I. î. Cr. se păstrează la diferite muzee: Brukenthal din Sibiu, Budapesta, Viena. În 1939 s-a descoperit o monedă română de argint din vremea împăratului Comodus. Toate acestea constituie o mărturie asupra arestării vechimii și continuității vieții omului pe teritoriul localitații.

b) Despre grafia localitații

 Se crede, că denumirea de Petelea provine de la mesteacăn - în latinește Betulia vulgaris. Înainte de venirea sașilor în localitate aceasta ar fi purtat numele Mesteceni, ne informează preotul Branea, într-o încercare de monografie. În sprijinul acestei afirmații ar sta și denumirea de Pădurea Mesteceni a unui colț din pădurea de azi, ce mărginește localitatea, precum și numele de BIRK mesteacăn în germană, dată de sași, la așezarea lor aici. Tradiția sașilor chiar spune că la venirea lor aici, colonizați de statul maghiar au găsit întinderi mari de păduri pe care le-au defrișat.

 Potrivit documentelor, grafia localității a fost următoarea:

1332 Pytula, Pycula

1348 Pechwle

1426 Petele

1465 Pethele

1645 Petelye

1824 Pelelye

1854 Petele, Birk, Petelea

c) Prima atestare documentară a localității

 Prima atestare documentară a localității, de la care se împlinesc 665 de ani, se află într-un registru de dijme papale cu caracter fiscal și se referă la preotul Ilie din Pycula, care în anul 1332 a plătit un fertun și jumătate de argint, prima plată pe anul întâi Arhidiaconatului de Ozd, ce se întindea pe cursul superior și mijlociu al Mureșului, informație despre localitate regăsită într-o altă listă de dijme papale, despre plata a două pe anul întâi din Arhidiaconatul de Solnoc-Dăbâca, când preotul Ilie din Pytula, deci cu altă grafie, a plătit 40 de banali vechi.