Populația comunei
Așezată la răscruce de drumuri și într-o zonă fertilă din valea Mureșului, în localitatea Petelea s-au așezat de-a lungul anilor populații de diferite etnii, care se regăsesc până azi. Mai întâi peste populația românească s-au așezat ca stăpâni maghiarii începând cu secolul al XII-lea. Petelea era posesiune regală sau pământ crăiesc unde, începând cu secolul al XII-lea au fost colonizați sașii care se vor bucura de privilegii în comparație cu românii, din rândul cărora va domina numărul iobagilor și jelerilor, păturile sărace, după cum am putut constata. Apoi, credem că din a doua jumătate a secolului al XV-lea, când țiganii sunt atestați în împrejurimile Reghinului, aceștia își vor fi făcut apariția și în Petelea. Peste teritoriul comunei au trecut și alte populații, fie ca invadatori sau prădători, cum au fost tătarii, fie pentru găsirea unui loc spre a se stabili, cum au fost armenii, care în urma unor prigoane politico-economice au părăsit Moldova, îndreptându-se spre Transilvania și acceptați de autoritățile transilvane. Un astfel de grup de oameni a venit din Moldova centrală la 1672, în vremea domniei lui Duca Vodă, prin pasul Bicazului, coborând apoi pe valea Mureșului spre localitățile Batoș, Gurghiu, Petelea, Suseni, Reghin.
Primele informații certe cu privire la numărul locuitorilor provin din 1724, când o statistică ne vorbește de existența unui număr de 91 gospodării care ar fi putut număra circa 455 suflete. Statisticile imperiale din secolul al XVIII-lea, sematismele și recensămintele maghiare moderne, sau cele românești de mai târziu, ne dau informații mai complexe, pe etnii, ocupații și confesiuni.
La 1762 constatăm existența a circa 60 familii de români, grupați pe confesiuni, 18 greco-catolice, 42 familii ortodoxe și în total circa 300 de suflete de români, care însemnau cam jimătate din populația comunei, ceilalți fiind în majoritate sași.
Numărul locuitorilor evoluează, astfel că vom constata existența la 1785 a unui număr de 1040 locuitori, în 1869 un număr de 1911 locuitori.
Să urmărim, pentru o mai bună informare asupra populației, câteva din recensămintele moderne, începând cu cele din 1881. Vom avea următoarea situație privind naționalitățile:
Anul
|
Nr. locuitori
|
români
|
maghiari
|
germani
|
alții
|
1881
|
1.528
|
330
|
49
|
934
|
168
|
1910
|
2.015
|
524
|
98
|
1.153
|
258
|
1930
|
1.943
|
574
|
114
|
966
|
289
|
1946
|
1.540
|
916
|
181
|
41
|
402
|
1992
|
2.378
|
1.265
|
118
|
43
|
952
|
Să vedem ce ne spun recensămintele privind repartizarea populației pe confesiuni:
Anul
|
Nr. locuitori
|
ortodocși
|
greco
cat.
|
Rom.
cat.
|
evanghelic
|
reformați
|
alții
|
1881
|
1.528
|
14
|
481
|
35
|
960
|
26
|
12
|
1910
|
2.015
|
11
|
755
|
34
|
1138
|
50
|
27
|
1930
|
1.943
|
19
|
821
|
45
|
961
|
84
|
13
|
1992
|
2.378
|
2119
|
73
|
53
|
51
|
57
|
25
|
Anii cu cele mai multe nașteri înregistrate: 1920 cu 79 nașteri, 1922 cu 76 nașteri.
Anii cu cele mai puține nașteri înregistrate: 1895 cu 14 nașteri și 1944 cu 9 nașteri, evident perioadă de război și plecarea sașilor din septembrie 1944, în număr de 220 familii, reprezentând jumătate din populație.
Anii cu cele mai multe decese înregistrate: 1896 cu 88 decese, probabil o epidemie și 1913 cu 74 decese, față de 1953 și 1960 cu doar câte 9 decese.
|